Amplasarea elementelor sistemului de control al IMF
1 - debitmetru de aer "OBD"; 2 - senzor de temperatură a aerului care intră în motor; 3 - debitmetru de aer, cu excepția "OBD"; 4 - senzor de amestec aer-combustibil, cu excepția "OBD"; 5 - senzor de temperatura lichidului de racire; 6 - senzor de poziție a accelerației; 7 - senzor de poziție arbore cu came; 8 - senzor unghi de rotație arbore cotit; 9 - senzor de oxigen încălzit; 10 - injectoare de combustibil; 11 - modulator de frecvență inactiv; 12 - senzor de viteza vehiculului; 13 - senzor de detonare; 14 – comutarea intervalelor de transmisie; 15 - blocare contact; 16 - Unitate de control motor ECM; 17 – releul unui sistem de climatizare; 18 - electrovalva pentru curatarea recipientului cu carbune activ; 19 - releu principal MFI; 20 - bobine de aprindere; 21 - pompa de combustibil; 22 - senzor de accelerație; 23 - conector de diagnosticare.
Sistemul de combustibil este controlat de ECM (Engine Control Module). ECM reglează momentul aprinderii, determină cantitatea de combustibil furnizată motorului, controlează sistemul de control al emisiilor și turația de ralanti a motorului, precum și ambreiajul compresorului A/C etc. ECM modifică modurile de funcționare a motorului ca răspuns la schimbarea condițiilor de funcționare pe baza semnalelor de la diferite comutatoare și senzori.
De exemplu, ECM ajustează momentul aprinderii pe baza semnalelor senzorilor care răspund la turația motorului, temperatura lichidului de răcire, poziția clapetei de accelerație, treapta de viteză cuplată, viteza vehiculului și așa mai departe.
ECM controlează viteza de ralanti pe baza semnalelor senzorilor care răspund la poziția clapetei de accelerație, viteza vehiculului, treapta cuplată în prezent etc.
Senzor debitmetru de aer "OBD" (MAF – Mass Airflow Sensor)
Contorul de masă de aer oferă cea mai directă metodă de măsurare a sarcinilor motorului, deoarece măsoară cantitatea de aer care intră în motor. Fluxul de aer intră în motor printr-un contor de sârmă caldă și rece care face parte din circuitul de punte. Curentul care trece prin elementul de sârmă încălzită își menține temperatura constantă la un nivel constant, care este mai mare decât temperatura aerului care intră în motor. Masa de aer este determinată de cantitatea de curent necesară pentru a menține temperatura elementului de sârmă. Cu cât debitul de aer și, bineînțeles, răcirea acestuia este mai mare, cu atât este mai mare magnitudinea semnalului furnizat ECM-ului.
Senzor temperatura aerului admis "OBD" (IAT – intake air temperature)
Senzorul de temperatură a aerului admis al motorului este un termistor a cărui rezistență se modifică odată cu temperatura. ECM ține cont de semnalul senzorului și ajustează lățimea impulsului aplicată injectoarelor, ceea ce modifică cantitatea de combustibil furnizată cilindrilor motorului și, de asemenea, modifică momentul aprinderii.
Testul senzorului
1. Măsurați tensiunea dintre pinii 1 și 3 ai conectorului senzorului.
Temperatura | Tensiune de ieșire |
0°C | 3,3-3,7 V |
20°C | 2,4-2,8 V |
40°C | 1,6-2,0 V |
80°C | 0,5-0,9V |
2. Dacă tensiunea de ieșire a senzorului nu este cea specificată, înlocuiți senzorul.
Senzor de presiune absolută în colector, cu excepția "OBD" (MAF – Manifold Absolute Pressure)
Senzorul de presiune absolută a galeriei de admisie este un rezistor variabil sensibil. Măsoară presiunea în galeria de admisie, care variază în funcție de condițiile de funcționare a motorului și este convertită în tensiune. Senzorul este, de asemenea, utilizat pentru a măsura presiunea atmosferică la pornirea motorului și oferă moduri de funcționare a motorului la diferite altitudini. Pe baza informațiilor de la senzor, unitatea de control al motorului reglează cantitatea de combustibil furnizată motorului și modifică, de asemenea, momentul aprinderii.
Examinare
1. Măsurați tensiunea dintre pinii 1 și 4 ai conectorului senzorului.
- Tensiune de ieșire cu contactul pus și motorul oprit: 4-5 V
- Tensiune de ieșire la frecvența de repaus: 0,5-2,0V
2. Dacă tensiunea de ieșire a senzorului nu este cea specificată, înlocuiți senzorul.
Senzor temperatura aerului admis (IAT – intake air temperature)
Senzorul de temperatură a aerului admis al motorului este un termistor a cărui rezistență se modifică odată cu temperatura. ECM ține cont de semnalul senzorului și corectează lățimea impulsului aplicată injectoarelor, ceea ce duce la o modificare a cantității de combustibil furnizată la cilindrii motorului și, de asemenea, modifică momentul aprinderii.
Examinare
1. Măsurați rezistența dintre pistele 1 și 2 ale conectorului senzorului.
Temperatura | Rezistenţă |
0°C | 4,5-7,5 ohmi |
20°C | 2,0-3,0 ohmi |
40°C | 0,7-1,6 ohmi |
80°C | 0,2-0,4 ohmi |
2. Dacă rezistența senzorului este în afara specificațiilor, înlocuiți senzorul.
Senzor de temperatura lichidului de racire (ECT – Engine Coolant temperature)
Senzorul de temperatură a lichidului de răcire monitorizează temperatura lichidului de răcire și, pe baza semnalului senzorului, ECM calculează lățimea impulsului aplicată injectoarelor, ceea ce modifică cantitatea de combustibil furnizată la cilindrii motorului și modifică momentul aprinderii.
Când motorul este rece, ECM funcționează în modul în buclă deschisă, ceea ce are ca rezultat un amestec mai bogat aer-combustibil care pătrunde în cilindrii motorului și crește viteza de ralanti. Aceasta continuă până când motorul atinge temperatura normală de funcționare.
Retragere
1. Scoateți senzorul din motor.
2. Când încălziți un vas cu apă și un senzor amplasat în el, verificați rezistența acestuia.
Temperatura | Rezistenţă |
–30°C | 22,22-31,78 kΩ |
–10°C | 8,16-10,74 kΩ |
0°C | 5,18-6,60 kΩ |
20°C | 2,27-2,73 kΩ |
60°C | 1,059-1,281 kΩ |
40°C | 0,538-0,650 kΩ |
80°C | 0,298-0,322 kΩ |
90°C | 0,219-0,243 kΩ |
3. Dacă rezistența senzorului este în afara specificațiilor, înlocuiți senzorul.
Instalare
1. Aplicați LOCTITE 962T pe filetele senzorului.
2. Înșurubați senzorul în blocul cilindri și strângeți-l la cuplul necesar.
Cuplu de strângere: 15–20 Nm
3. Conectați conectorul electric la senzor.
Senzor de poziție a clapetei de accelerație (TP – Throttle Position)
Senzorul de poziție a clapetei de accelerație oferă informații pe care ECM le folosește pentru a determina când clapeta de accelerație este închisă, complet deschisă sau între poziții. Senzorul este conectat rigid la arborele de accelerație. În funcție de poziția supapei de accelerație, rezistența senzorului se modifică. ECM furnizează senzorului 5 volți pentru a-l alimenta. Tensiunea de ieșire a senzorului variază de la 0,25 volți la accelerație minimă până la 4,7 volți la accelerație maximă.
Examinare
1. Deconectați conectorul de la senzorul de poziție a clapetei de accelerație.
2. Măsurați rezistența dintre pistele 1 și 2 ale conectorului senzorului.
Rezistență: 0,7-3,0 kΩ
3. Conectați un ohmmetru la pinii 1 și 3 ai conectorului senzorului.
4. Deschideți încet clapeta de accelerație și verificați dacă rezistența senzorului se schimbă ușor proporțional cu deschiderea clapetei de accelerație.
5. Dacă rezistența senzorului diferă de valoarea necesară sau se modifică brusc, înlocuiți senzorul.
Cuplu de strângere: 1,5 - 2,5 Nm
Senzor de poziție a arborelui cu came (CMP – Camshaft Position Sensor)
Senzorul de poziție a arborelui cu came generează impulsuri, pe baza cărora ECM identifică primul cilindru și timpul de deschidere a injectorului.
Senzor unghi manivelă (CKP – Crankshaft Position Sensor)
Senzorul unghiului manivelei oferă ECM informații despre poziția arborelui cotit. Pe baza informațiilor semnalului de ieșire de la acest senzor și a semnalului de la senzorul de poziție a arborelui cu came, ECM determină momentul aprinderii și cilindrul care trebuie injectat cu combustibil. Dacă nu există o ieșire de senzor, motorul nu va porni.
Examinare
1. Deconectați conectorul de la senzorul unghiului manivelei
2. Măsurați rezistența dintre pistele 1 și 2 ale conectorului senzorului.
Rezistenta: 0,486-0,594 kΩ la 20°C
3. Dacă rezistența senzorului este în afara specificațiilor, înlocuiți senzorul.
- Distanța dintre rotor și senzorul unghiului manivelei: 0,5–1,0 mm
- Cuplu de strângere: 9–11 Nm
Senzor de oxigen
În funcție de conținutul de oxigen din gazele de eșapament, senzorul de oxigen induce o tensiune de la 0 la 1 V. Pe baza acestor date, unitatea de comandă a motorului modifică timpul de deschidere al injectoarelor și raportul de combustibil din amestecul aer-combustibil. Pentru ca arderea completă a amestecului combustibil să se producă și să nu existe substanțe nocive în gazele de eșapament, 1 parte de combustibil trebuie să cadă pe 14,7 părți de greutate de aer.
Senzorul de oxigen este echipat cu un încălzitor care menține temperatura senzorului într-un anumit interval atunci când motorul funcționează în toate modurile de funcționare. Menținerea unei anumite temperaturi a senzorului permite sistemului să pornească și să funcționeze mai repede în gol.
Examinare
Avertizare! Înainte de verificare, încălziți motorul până când temperatura lichidului de răcire este de 80–95°C.
Avertizare! Utilizați un voltmetru digital precis pentru a măsura tensiunea de ieșire a senzorului.
Dacă tensiunea de ieșire a senzorului nu este cea specificată, înlocuiți senzorul.
Cuplu de strângere: 50–60 Nm
Injectoare de combustibil
Injectoarele de combustibil, pe baza semnalelor de la ECM, injectează combustibil în cilindrii motorului. Cantitatea de combustibil furnizată depinde de timpul de deschidere al injectoarelor, adică. pe lăţimea impulsului de tensiune aplicat înfăşurării injectorului.
Examinare
1. Când motorul este la ralanti, utilizați un stetoscop sau un deget pentru a verifica funcționarea injectoarelor pentru a detecta clicuri.
2. Dacă nu există clicuri, verificați fiabilitatea conectării conectorilor la injectoare și tensiunea de ieșire a unității de control.
3. Deconectați conectorul de la injectorul de combustibil și măsurați rezistența dintre pinii conectorului.
Rezistenta: 15,9±0,35ohm
4. Conectați conectorul la injectorul de combustibil.
Senzor de baterie
Senzorul de detonare răspunde la oscilațiile de înaltă frecvență ale blocului de cilindri și le transformă în semnale electrice, a căror magnitudine crește odată cu creșterea detonației. Pe baza acestor semnale, ECM întârzie timpul de aprindere pentru a elimina detonarea.
Conducte și furtunuri de combustibil
Conductele și furtunurile de combustibil transferă combustibilul de la rezervorul de combustibil la conducta de combustibil și la injectoare și returnează excesul de combustibil în rezervor. Conductele de combustibil fixate pe partea inferioară a vehiculului trebuie inspectate periodic pentru deformare și deformare, deoarece din cauza îngustării trecerilor lor, fluxul de combustibil poate fi restricționat.
Conductele și furtunurile de combustibil transportă, de asemenea, vapori de combustibil din rezervorul de combustibil la recipientul de cărbune activ, unde se colectează atunci când motorul este oprit. După pornirea motorului și încălzirea la temperatura de funcționare, unitatea de comandă a motorului deschide supapa solenoidală, iar vaporii de combustibil din recipient intră în motor și sunt arse.